„ASTĂZI este pentru mine cel mai frumos vis la care ajung în fiecare dimineață”. Interviu cu Mirela Retegan

Am cunoscut-o pe Mirela Retegan acum câțiva ani, pe când nu eram mamă. M-a inspirat de la primul zâmbet și de la primele cuvinte pe care le-am schimbat. Mi-am dat seama că e un om puternic, hotărât și, în același timp, un om cu o inimă mare. Un OM BUN, așa cum spune ea despre cei din jurul ei. De atunci mi-am dorit să îi iau un interviu. Iată că dorința mi s-a împlinit acum și pot să vă ofer astăzi în dar, acest minunat interviu cu Mirela Retegan, creatorea Găștii Zurli, a fenomenului Zurli care a scos toată România la joacă! Mâine, pe 11.10.2017, Gașca Zurli împlinește 11 ani de existență, de când a devenit, dintr-un simplu vis, o mișcare națională care face fericiți mii de copii și părinți! La mulți ani, Mirela, la mulți ani Zurli!

Povestea unui mic gentleman. Remus și drumul de la tăcere la bucurie

De multe ori i-am mulțumit lui Dumnezeu că am un copil sănătos, fără probleme, care râde, aleargă, se joacă, crește frumos și se bucură de viață. Am citit multe povești despre copiii cu autism care m-au impresionat și m-au făcut să mă gândesc cum arată viața acelor părinți, prin ce trec, cât de greu trebuie să le fie, ce se petrece în sufletul lor și cum se zbat și fac tot ce le stă în putință să își ajute copilul. Mi-e greu să îmi închipui toate acestea, însă fiecare poveste mă impresionează și mă aduce și mai aproape de această lume, mă face să îi înțeleg mai bine pe părinți, pe copii și nevoile lor. Și când aflu despre astfel de povești, vreau să vi le dăruiesc și vouă, să ajungă la cât mai multă lume. La mine a ajuns povestea lui Remus, un copilaș care suferă de autism și a cărui viață a început să se transforme în bine cu ajutorul programelor Asociaţiei de Terapie Comportamentală Aplicată-ATCA. Povestea impresionantă e scrisă de Beatrice Ionescu, Fundraising Manager la ATCA.

Jocul tată-copil: învățare și conectare

Copiii se dezvoltă prin joc, iar primii cu care se prind în acest frumos schimb de experiență sunt părinții. Jocul dintre copil și tată este la fel de important ca cel dintre mamă și cel mic. Prin jocul cu tatăl, copilul învață, integrează anumite experiențe și se conectează cu părintele. Iar în această interacțiune tatăl trebuie să  fie inventiv și mai ales prezent! Acestea sunt câteva aspecte pe care specialiștii le-au adus în atenția taților prezenți la cea de-a doua ediție a seminarului Modern Dad’s Challenges cu tema “Psihologia jocului tată-copil”, care a avut loc pe 7 iunie la Centrul Seeds for Happiness.

Gașca Zurli, spectacol aniversar cu 4000 de zâmbete

ZurliAseară, la Sala Polivalentă a avut loc cel mai mare și mai frumos spectacol din istoria trupei pentru copii Gașca Zurli. 4000 de suflete – copii, mămici, tătici și bunici – au râs, au dansat și au cântat în cor pe melodiile pline de veselie ale Găștii. Am fost acolo cu Victor, care s-a bucurat mult să îi vadă pe Zdrăngănel, Clopoțel, pe Vrăjimăturică, pe Truli și Yuppi, pe Fetița Zurli, pe Tashu și Băiețelul Zurli, pe Zâna Bună și pe Tanti Prezentatoarea. Chiar și pe Vrăjitoarea Tura Vura 🙂 Eu m-am simțit din nou copil, am cântat și am aplaudat la unison cu ceilalți părinți și copii, căci la un spectacol Zurli nu poți să stai locului! Energia, veselia, bucuria și buna dispoziție care pleacă de pe scenă sunt absolut molipsitoare! 

Paștele e despre iertare și iubire

Sunset_Tree_fsSărbătorile vin și trec și în iureșul general uităm să ne pregătim sufletul, uităm să ne primenim pe dinăuntru, așa cum bunicii noștri făceau și încă mai fac. Paștele ori Crăciunul ne găsește de multe ori ocupați cu pregătirile, absorbiți de muncă și griji, înnebuniți de aglomerație și de liste interminale de lucruri de făcut, preocupați și îngrijorați, mereu în goana după cumpărături. În cele câteva zile libere ajungem să ne tragem sufletul, dar suntem epuizați fizic și goi pe dinăuntru. Ne bucurăm prea puțin de sărbători și nu mai primim adevărata însemnătate a acestor momente sfinte. Nu vreau să înșir aici generalități, ci spun despre mine, căci așa mă simt în ultimii ani. Și mă gândesc că or mai fi și alții ca mine.

Revvolution. Cum am descoperit bucuria de a face sport

eu RevvolutionNu sunt o persoană sportivă din fire. Ba chiar în școală încercam să ocolesc orele de sport, deși fără succes. Târziu, spre 30 de ani m-am gândit că sportul mi-ar putea face bine și aș avea nevoie să fac mișcare, asta mai ales după ce m-am îngrășat mult în urmă cu vreo 10 ani. Da, am ajuns atunci la peste 70 de kilograme la cei doar 165 cm ai mei înălțime. A fost apogeul, nimic nu mă mai încăpea, arătam și mă simțeam ca o minge. Mi-am schimbat stilul de viață, am slăbit mult de atunci și nu am mai atins niciodată pragul înfiorător (pentru mine) de 70 de kilograme. M-am împrietenit treptat cu sportul și am introdus mișcarea în viața mea. Am constatat că e un prieten bun, de care nu ar trebuie să mă mai despart.

Musicalul “Micuța Dorothy” – pe cărarea galbenă, înapoi spre copilărie

Micuta Dorothy 1Am fost ieri cu Victor la Opera Comică pentru Copii să vedem musicalul “Micuța Dorothy“, după romanul de mare succes “Vrăjitorul din Oz” de Lyman Frank Baum. Știam o parte din spectacol, căci am văzut finalul la premiera de cum două săptămâni. Însă a-l vedea de la un capăt la altul a fost o experiență extraordinară, care m-a transportat preț de o oră și jumătate în lumea copilăriei. Nu știu cine s-a bucurat mai tare, eu sau Victor, de povestea în sine, de muzica veselă care te făcea să aplauzi întruna, de decoruri, costume, cântece și personaje. Sala a aplaudat după fiecare cântecel, copiii au fost vrăjiți, iar finalul a fost o adevărată explozie de bucurie!

Lucrurile simple

lepsaLa mulți ani pe 2017, să avem cu toții un an nou bun, cu bucurii, belșug, împliniri și multe zâmbete! Acest post nu este despre lista de dorințe pe noul an, ci despre o mică descoperire și niște gânduri care mi-au trecut prin cap după această vacanță de sărbători și pe care aș vrea să le scriu aici, pe blog, ca să vi le împărtășesc și să le recitesc și eu de câte ori voi simți nevoia.

Ce înseamnă Crăciunul pentru tine? Ajută un copil, dăruiește un zâmbet!

copil-craciunÎmi aduc aminte de copilărie și de primul meu Crăciun petrecut la bunici care mi se conturează cât de cât clar în minte. Un brad uriaș în sufragerie, plin de globuri mari (așa mi se păreau pe atunci), colorate și ornamente de hârtie care îmi luau ochii. Îmi amintesc de un păun de hârtie foarte colorat care își desfăcea aripile și de un glob verde cu brâu de sclipici. Și îmi amintesc de primul cadou primit de la Moș Crăciun (pe unde s-a strecurat oare în casa noastră și apoi cum a ieșit? – mă întrebam tare mirată atunci), un acordeon adevărat pentru copii, micuț și cochet, la care am cântat ani la rândul și care a fost una dintre cele mai frumoase jucării primite vreodată! De atunci, Crăciunul a însemnat pentru mine surpriză, culoare și mister, iar pe parcursul anilor s-a îmbogățit și cu alte ingrediente, mai frumoase, mai pline de semnificație și mai valoroase: căldura și tihna sărbătorilor petrecute în familie, miros de cozonaci, pregătiri, așteptare, sărbătoare sfântă, emoție… Pentru tine ce înseamnă Crăciunul?

Nicolle și Bistro Margot: un drum plin de culoare și arome, de la literatură la gastronomie

img_3490-1024x683Nu știu pe cine am cunoscut mai întâi: pe Nicolle Birta, o tânără veselă, pozitivă, foarte caldă și zâmbitoare, cu care m-am împrietenit de la primul „Salut”… Sau prima dată oi fi întâlnit Bistro Margot, locul virtual unde Nicolle îmbină cele mai mari pasiuni ale ei, scrisul și gastronomia. Am crezut la început că Bistro Margot e un restaurant, un loc exotic unde se pregătesc și se savurează mâncăruri fine și eram curioasă să îl încerc. Apoi am descoperit că, de fapt, Bistro Margot e un loc special, cu povești despre mâncare, despre arta culinară, despre oameni și locuri deosebite, e un colț al acestei lumi mari unde, dacă nimerești, poți călători cu ochii minții pe întregul mapamond.