Lasă ușile deschise în urma ta

Lasă ușile deschise când pleci dintr-un loc. Lasă loc de o vorbă în urmă, de un “Bună ziua”, de un “Salut”, de un zâmbet. Chiar dacă pleci dezamăgit, trist sau nemulțumit, supărarea va trece, dar oamenii vor rămâne. E o lecție pe care am învățat-o demult și am aplicat-o peste tot în viața mea.

  Ți-a plăcut articolul?

Paștele e despre iertare și iubire

Sunset_Tree_fsSărbătorile vin și trec și în iureșul general uităm să ne pregătim sufletul, uităm să ne primenim pe dinăuntru, așa cum bunicii noștri făceau și încă mai fac. Paștele ori Crăciunul ne găsește de multe ori ocupați cu pregătirile, absorbiți de muncă și griji, înnebuniți de aglomerație și de liste interminale de lucruri de făcut, preocupați și îngrijorați, mereu în goana după cumpărături. În cele câteva zile libere ajungem să ne tragem sufletul, dar suntem epuizați fizic și goi pe dinăuntru. Ne bucurăm prea puțin de sărbători și nu mai primim adevărata însemnătate a acestor momente sfinte. Nu vreau să înșir aici generalități, ci spun despre mine, căci așa mă simt în ultimii ani. Și mă gândesc că or mai fi și alții ca mine.

  Ți-a plăcut articolul?

“Poem de miere” de Ziua Mondială a Poeziei

miereAstăzi, 21 martie, se sărbătorește în toată lumea Ziua Poeziei, stabilită printr-o decizie a UNESCO în 1999. A fost o perioadă în viața mea când am scris intens poezii – și am mulți prieteni care au trecut printr-o fază similară, iar alții care chiar și-au fructificat pasiunea și au scos volume de versuri. Eu mă consider totuși o începătoare într-ale poeziei (pe câteva dintre ele le-am publicat pe vechiul meu blog, iohanna.wordpress.com, pe care îl am din 2006) și cred că trebuie să perseverez în domeniul acesta. Din păcate nu am mai alocat timp acestui hobby în ultima vreme și chiar regret asta…

Dar, pentru că azi e Ziua Poeziei, am scos din raft un vechi poem de-al meu pe care l-am scris în 2011 și care îmi este foarte drag.

  Ți-a plăcut articolul?

Lucrurile simple

lepsaLa mulți ani pe 2017, să avem cu toții un an nou bun, cu bucurii, belșug, împliniri și multe zâmbete! Acest post nu este despre lista de dorințe pe noul an, ci despre o mică descoperire și niște gânduri care mi-au trecut prin cap după această vacanță de sărbători și pe care aș vrea să le scriu aici, pe blog, ca să vi le împărtășesc și să le recitesc și eu de câte ori voi simți nevoia.

1

Ce înseamnă Crăciunul pentru tine? Ajută un copil, dăruiește un zâmbet!

copil-craciunÎmi aduc aminte de copilărie și de primul meu Crăciun petrecut la bunici care mi se conturează cât de cât clar în minte. Un brad uriaș în sufragerie, plin de globuri mari (așa mi se păreau pe atunci), colorate și ornamente de hârtie care îmi luau ochii. Îmi amintesc de un păun de hârtie foarte colorat care își desfăcea aripile și de un glob verde cu brâu de sclipici. Și îmi amintesc de primul cadou primit de la Moș Crăciun (pe unde s-a strecurat oare în casa noastră și apoi cum a ieșit? – mă întrebam tare mirată atunci), un acordeon adevărat pentru copii, micuț și cochet, la care am cântat ani la rândul și care a fost una dintre cele mai frumoase jucării primite vreodată! De atunci, Crăciunul a însemnat pentru mine surpriză, culoare și mister, iar pe parcursul anilor s-a îmbogățit și cu alte ingrediente, mai frumoase, mai pline de semnificație și mai valoroase: căldura și tihna sărbătorilor petrecute în familie, miros de cozonaci, pregătiri, așteptare, sărbătoare sfântă, emoție… Pentru tine ce înseamnă Crăciunul?

  Ți-a plăcut articolul?

Ce fel de copii suntem?

hands-2Citesc nenumărate bloguri de parenting și sunt la curent cu cele mai noi metode de a ne crește copiii: neagresiv, cu multă blândețe și înțelegere, cu iubire nemărginită, cu limite impuse cu grijă, fără să stresăm și fără să agresăm sufletul gingaș care ne-a fost încredințat spre a-l ghida în această lume. E greu, foarte greu să te strecori și să faci acest dans al echilibrului pe sârmă zi de zi, fătă nervi, cu mult calm, anulându-ți impulsurile naturale de a izbucni, de a-ți pierde răbdarea, de a te răsti, de a-ți exprima, firesc, limitele răbdării umane pe care le ai, normal, ca orice ființă. Trebuie să fii calm și rațional. Mereu. Fără să te dai bătut. La infinit. Exagerez puțin, firește, nu e chiar așa, dar totuși… pe acolo… așa ne învață noile tehnici și curente de parenting în trend. Mă uit la părinții mei care nu m-au crescut așa. Pe mine și pe două treimi (poate mai mult) din tinerii de generația mea, actualii părinți care au copii de 2, 3, 4 sau 5 ani. Mă uit la părinții mei care nu au știut să ne spună “te iubesc”. Pentru că nici lor nu li s-a spus în copilărie.

2

Oamenii care mă inspiră. Mulțumesc!

Zi de zi mergem prin viață mai departe, unii cu capul sus, încrezători și optimiști, iar alții cu capul în jos, obosiți și sceptici, poate înșelați, poate speriați… Însă cu toții avem sau am avut la un moment dat în viață un model, pe cineva care ne inspiră și care ne dă energie, ne motivează și ne face să spunem: Așa aș vrea să fiu și eu! Uite ce lucruri minunate spune / face / gândește acest om! Am primit o provocare foarte faină de la NUK, care ne îndeamnă să ne gândim la o persoană care a adus cea mai mulă valoare vieții noastre. Prin campania Tag Someone Who Inspires You, NUK ne încurajează să trimitem un mesaj de mulțumire celui sau celei care ne inspiră. 

1

Timpul ni-l facem noi

2Nu am timp!

Acesta a devenit laitmotivul vieții noastre. Suntem ocupați, alergăm în toate părțile, avem joburi stresante, care ne mănâncă tot timpul, iar după serviciu abia daca mai apucăm să ne tragem sufletul. De cele mai multe ori ajungem acasă, mâncăm ceva și picăm lați de oboseală. Iar în cele mai une zile reușim să ne mai vedem cu un prieten în oraș ori să mergem la un film. Iar cei care au copii știu bine că timpul e porționat în funcție de cel mic: grădiniță sau școală, parc sau lecții, acasă, masă, baie, poveste, somn. Asta pe scurt. Pe lung, povestea e diferită de la familie la familie 🙂

1

Nebunie de primăvară

Iubesc copacii înfloriți, iar primăvara asta parcă e o nebuie! De trei săptămâni încoace Bucureștiul e în floare, peste tot pe unde merg văd copaci cu coroanele explodând într-o veselie de culoare și parfum! Parcă niciodată nu m-am bucurat mai mult de primăvară, parcă nicicând nu am văzut așa o nebunie înflorată pe străzile orașului!

Oriunde întâlnesc în drumul meu un copac cu flori, mă opresc și îl fotografiez. Apoi închid aparatul și îl admir pe toate părțile. Ce mândrețe a creat natura! Ce frumusețe! Câtă bucurie și ce sărbătoare e în fiecare floare, pe fiecare creangă!

“Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul”, spunea Rabindranath Tagore.

Priviți-i! Sunt minunați!

  Ți-a plăcut articolul?

Un zâmbet cât o inimă

smile_heartSe spune că oamenii care zâmbesc larg au sufletul deschis. Zâmbetul e fereastra către inima lor și ne spune cât de mult și-au deschis-o ei către lume. Cât poate intra în sufletul lor, câtă iubire, bucurie, dar și tristețe, cât de curajoși sunt în a trăi viața pe deplin, cu tot ce aduce ea pe tavă.

  Ți-a plăcut articolul?