Am rămas datoare să povestesc despre câteva subiecte discutate la întâlnirea de săptămâna trecută dintre părinți și Oana Moraru, consultant educațional, fondatoarea școlii private Helikon și creatoarea platformei Vocea Părinților. Este vorba despre școală, teme și timp liber. Nu sunt încă în acea etapă în care să trebuiască să îl sprijinim pe Victor la teme, el e încă la grădiniță, în grupa mijlocie. Dar momentul temelor va veni și atunci e bine să fim pregătiți. Din dialogul cu Oana Moraru am aflat că temele nu sunt și nu trebuie să fie o corvoadă pentru copii, ci sunt o oportunitate și pot fi făcute ușor și repede. Secretul este ca cel mic să își ia mai întâi resursele emoționale de care are nevoie, chiar să se joace, să fie odihnit și să fie pregătit pentru momentul temelor, care e parte dintr-un program pe care el îl cunoaște, îl vizualizează și pe care să simtă că este stăpân.

Circulă multe curente și tendințe referitoare la școală și la teme, printre care și acela că exercițiile pe care elevii le primesc acasă nu își au rostul. Pe de altă parte, am auzit și ce spun majoritatea părinților cu copii la școală: temele sunt prea multe, ocupă mult din timpul liber al copilului, îl încarcă și îl obosesc. Unde e adevărul totuși? Sunt acestea necesare, sunt utile, care e rostul lor? Și cât timp ar trebui un copil să petreacă în fața caietului de lucru, acasă?

Despre emoții, iubire, conflicte și situații de criză am scris aici: Copiii iubiți și ascultați vor face față acestei lumi disfuncționale. Părinții în dialog cu Oana Moraru

Despre toleranța la frustrare și teama de eșec am scris aici: Frustrarea și plictiseala sunt bune pentru copii. Părinții în dialog cu Oana Moraru (II) 

Temele sunt o oportunitate

Credit foto: Alina Diaconescu

Iată ce spune Oana Moraru: temele sunt șansa copilului de a vedea cât poate el singur, pe cont prorpiu, din ceea ce i s-a predat la clasă. De a vedea cât poate și cât a înțeles, exersând în mediul familial, dincolo de rigorile mediului școlar. E o oportunitate pentru copil de a aprofunda subiectul, de a exersa, de a înțelege mai bine. În niciun caz temele nu ar trebui să fie o corvoadă și copilul nu ar trebuie să simtă că face ceva neplăcut, că acel timp pe care îl petrece la teme este furat din timpul lui liber.

Ce facem mai întâi?

Această idee le-o insuflăm de fapt tot noi, părinții, căci le spunem “întâi îți faci temele și apoi poți să te joci cât vrei”. Da, recunosc, așa am fost crescuți și noi, iar ca generație de părinți care ne dorim să avem totul sub control, desigur că vrem să ne asigurăm că progeniturile își fac întâi temele și apoi pot dispune de timpul liber după plac. Vorba vine, că noi le mai dăm și altele de făcut în acel timp: cursuri de pian, balet, desen, înot, karate, meditații la diferite materii, îi luăm după noi la cumpărături sau în vizite… și timpul zboară, iar copilul simte că nu a făcut altceva decât să învețe și să se pregătească.

Soluția: întâi joacă și conectare, apoi temele

Oana Moraru ne-a explicat cât de important este pentru un copil să aibă timp liber atunci când vine de la școală și să facă ceea ce își dorește. După cele 4-5 ore de program, în care copilul a stat în bancă, a fost atent, liniștit și s-a concentrat să înțeleagă, are nevoie să se destindă, să se joace, are nevoie de timp liber pe care să îl folosească după bunul plac. Dacă îl trimitem direct la teme, se va simți constrâns și frustrat și nu le va face cu plăcere, ba dimpotrivă, le va vedea ca pe ceva obligatoriu și le va respinge. Nici nouă, adulților, nu ne-ar conveni să ne apucăm din nou de lucru când ajungem acasă și să reluăm treaba de unde am lăsat-o când am plecat de la birou.

Cel mai important pentru copii când vin acasă este să se conecteze cu noi, părinții. Și dacă nu atunci, să o facă când venim noi acasă. E important ca în acele momente pe care le petrecem împreună să nu discutăm de teme, ci să povestim cum a fost ziua, să vorbim despre ceea ce le place, să ne jucăm cu ei, să ne apropiem, să le arătăm afecțiunea, aprecierea și dragostea noastră. În acele momente copiii se încarcă emoțional și sunt apoi pregătiți să facă și teme. Și, probabil, în această stare temele vor dura mai puțin și vor fi rezolvate mai ușor.

Timp de teme și timp liber

Ca și timp, temele nu ar trebui să ocupe mai mult de 20 de minute la clasa I și 40 de minute la clasa a II-a. În clasa I-a și în clasa a V-a e important ca noi, părinții, să stăm lângă ei și să îi ajutăm, să vedem dacă au înțeles, dacă au nevoie de sprijin. Copiii au nevoie să vizualizeze lucrurile ca să le înțeleagă mai bine, așa că o idee bună este să le desenăm cum arată timpul lor. Zilele săptămânii pot fi reprezentate prin cercuri împărțite în felii colorate, fiecare reprezentând timpul de școală, timpul de teme și timpul liber, în care copilul se poate juca sau poate face ceea ce își dorește. Astfel ei văd că, de fapt, temele nu ocupă atât de multă vreme și că ei dispun de timpul lor, sunt în control, sunt stăpâni pe felul în care arată ziua lor, viața lor. Iar asta le dă siguranță, lejeritate și degajare.

After-scool, concursuri și meditații

În aceeași idee este bun și programul de after-scool, atâta timp cât nu merge pe modelul instituțional al școlii. Când ajunge la after-scool, copilul trebuie să aibă una-două ore de timp liber, în care să se joace, să socializeze cu ceilalți copii. În acest model, educatorul trebuie să aibă un rol pastoral, nu pedagogic.

Credit foto: Alina Diaconescu

Una din întrebările pe maginea căreia s-a dezbătut la întâlnirea cu părinții a fost legată de concursurile și meditațiile la care îi trimitem pe copii. Într-adevăr, este moda meditațiilor și orelor de pregătire în particular, însă acestea nu trebuie făcute doar pentru că toată lumea face sau pentru a mulțumi vreun profesor care doar așa își promovează elevii. Meditațiile ar trebui făcute doar dacă sunt necesare și mai ales ar trebui să aibă ca scop stabilirea unui target și evaluarea copilului după un interval bine determinat. De exemplu, la matematică acesta este nivelul actual al copilului și ne propunem, împreună cu meditatorul, să ajungă în trei luni la nivelul X. După trei luni se face evaluarea și se constată unde s-a ajuns, dacă obiectivul a fost atins și ce mai e de făcut. Meditațiile care se desfășoară timp îndelungat, ca o proptea pe lângă activitatea școlară nu sunt, de obicei, eficiente și nu sunt indicate.

Oana Moraru este de părere că ar trebui evitate concursurile până la vârsta de 12 ani. Este perioada în care copiii acumulează cunoștințe și își formează propria părere despre ei. Între 6 și 12 ani copiii intră într-un conflict natural interior între competență și inferioritate. Este abuziv să îi trimitem la concursuri academice individuale, căci dacă eșuează, în mintea lor se va forma ideea că nu sunt buni. Astfel multora li se formează un complex de inferioritate și puțini au capacitatea de a se mobiliza și de a-și promite că vor face mai bine data viitoare. Oana Moraru ne sfătuiește  în schimb să îi trimitem la concursuri pe echipe, așa cum erau odinioară. În echipă copiii au altă energie, se simt motivați, fiecare trage să răspundă bine pentru ca echipa, în unanimitate, să iasă bine și să câștige.

Evenimentul Ce contează de fapt? Conferință – dialog relevant cu Oana Moraru” a avut loc la Pentagon Events, în 22 aprilie.

Organizatori: Prințesa Urbană, Vocea Părinților. Sponsori: NN, Loncolor, Rangali, Minunino

Parteneri: Pam Pam, Edu Class, Sloop

Surse foto: astroupay.com, sittercity.com

1

Comments (1)

  1. Si mie mi-a schimbat mult Oana perspectiva asupra temelor. Tu esti norocoasa, ai prins-o inainte de momentul scolii 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *