Țara moartă – un documentar zguduitor și profund despre fața nevăzută a României din al doilea război mondial
Am avut privilegiul să merg la avanpremiera celui mai nou film al regizorului Radu Jude, “Țara moartă“. Am crezut că voi fi spectactorul unei expoziții de fotografii alb-negru din perioada celui de-al doilea război mondial și că voi asista la o lecție de istorie spusă corect, didactic, ca la școală. Așteptările mi-au fost cu mult depășite. Am fost într-adevăr martora unei lecții de istorie, dar spusă într-un mod cu totul neobișnuit, real, frapant, poate chiar dur pe alocuri. Impresionant. Radu Jude a reușit, cu un minunat talent, să îmbine fotografii vechi de 80 de ani cu mărturiile din jurnalul unui medic evreu și cu documente fonografice de valoare, construind imaginea unei Românii măcinate de ororile războiului, de sărăcie și zguduite de măsurile odioase de epurare a evreilor. Primit cu laude de presa internațională, filmul va avea premiera în cinematografele românești din 25 august. (foto: Facebook/Taramoarta)
Douăzeci de filme din 14 țări și șapte producții românești au fost selectate în competițiile de scurtmetraj ale 
Filmul 
Joi, 17 august, începând cu ora 19.30, la DESCHIS Gastrobar, va avea loc avanpremiera celei de-a doua ediții 
Am revenit din vacanță și am aflat o mulțime de noutăți cinematografice și culturale pe care abia aștept să vi le împărtășesc! Astfel, de 1 decembrie, în cinematografele din România ne vom întâlni cu „
Între 1-7 august, la nivel mondial este marcată Săptămâna Internațională a Alăptării. Și la noi în țară au loc numeroase cursuri, conferințe și dezbateri dedicat alăptării. Unul dintre ele este cel organizat de 
Am un copil pe care l-am alăptat până la 1 an și 11 luni. Când am început alăptarea (cu dificultățile inerente) nu credeam că va dura atât. De fapt nici nu îmi propusesem vreun termen limită. Abia după ce Victor a trecut de un an mi-am pus problema înțărcării. Nu am forțat nimic, totul a venit de la sine. Și pot spune acum că alăptatul până la aproape doi ani a contat foarte mult. O să vă povestesc despre beneficiile vizibile, dar înainte vreau să vă semnalez un eveniment foarte important. Pe 4 august, în Săptămâna Internațională a Alăptării, 
Scriam zilele trecute despre cele aflate de la 
Nu mi-e frică de cutremur, nu sunt o persoană panicoasă din fire. Însă nu pot să nu mă gândesc ce ar însemna un cutremur mare în România. Mai ales că soțul meu este inginer constructor proiectant de structuri și rezistența la cutremur a clădirilor este un subiect care îmi trece des pe la urechi. Un cutremur serios ar însemna dezastru în București și în mai multe orașe din țară. Ar însemna multe clădiri transformate în mormane de moloz și mai multe vieți omenești pierdute. Ar însemna tragedie, situație de urgență, răniți, familii distruse sau dispărute cu totul, ar însemna frică, panică, haos. Și multă durere. Ca să nu se întâmple toate astea, trebuie să fim conștienți și să luăm măsuri din timp. 
Felul în care ne purtăm noi, părinții, unul cu celălalt și felul în care interacționăm în cuplu și ne manifestăm afecțiunea este un model pentru copil. El învață astfel să își exprime afecțiunea sau, dimpotrivă, să își inhibe manifestările drăgăstoase. Observând dinamica dintre mamă și tată, cel mic pornește în viață cu siguranță și cu deschiderea spre a-și arăta iubirea. „De ce e cuplul o prioritate pentru copii?” am aflat ieri, la