Lucruri “esențiale” pentru bebeluși sau cum arunci banii pe fereastră

Berthe Morisot - La cuna (1872)

Berthe Morisot – La cuna (1872)

Când am fost însărcinată, am citit și eu, ca orice mamă care așteaptă primul copil, o mulțime de articole despre cum să te pregătești pentru venirea bebelușului pe lume, ce trebuie să cumperi, ce nu trebuie să îi lipsească celui mic și așa mai departe. Există o mulțime de articole online pe această temă, s-au scris enciclopedii întregi, iar mamele (și unii viitori tătici, chiar mulți) se documentează de zor și apoi trec la fapte. Cu câteva luni înainte de sosirea celui mai important membru al familiei fac liste interminabile și purced la cumpărături complicate, de teamă să nu uite ceva tocmai în ajun!

Păpușile copilăriei mele

papusi vechi - old photos

Sursă foto: www.vintag.es

Am citit zilele acestea pe Taticool.eu (blogul tăticului cool Dan Cruceru) un articol care m-a bucurat și m-a făcut să mă întorc pe firul amintirilor, în copilărie. O păpușă pentru normalitate, acestea e articolul, din care am aflat cu încântare că niște producători deștepți de jucării s-au gândit să facă “prima păpușă de modă creată în conformitate cu proporțiile tipice ale corpului uman”, cum spun chiar ei pe site-ul oficial (Lammily.ro). Păpușa are alunițe, pete, poartă ochelari și este îmbrăcată normal, fără brizbrizuri și sclipici, fără sandale cu platformă și machiaj țipător.

De ce avem nevoie de o lege pentru alăptatul în public?

Mother Rose Nursing Her Child - Mary Cassatt

Mother Rose Nursing Her Child – Mary Cassatt

Am urmărit-o pe Miruna Ioani (Și Blondele Gândesc) și inițiativa ei de a legifera alăptatul în public. Am citit și am urmărit dezbaterile din social media pe acest subiect și am semnat și eu petiția pentru susținerea alăptatului în public. Cred în acest lucru, mi se pare un gest firesc, e dreptul bebelușului de a fi hrănit, de a se simți în sigranță, e dreptul mamei de face ceea ce simte, ce e natural pentru ea și pentru micul pui de om pe care îl ține la piept, care depinde total de ea.

Nu înțeleg însă de ce am ajuns aici, ca societate, de ce trebuie să avem o lege care să reglementeze un gest natural, de ce trebuie să ne zbatem, să argumentăm, să ne lovim de păreri contra, să încercăm să demonstrăm ceva ce este firesc, în natura lucrurilor.

Provocări de parenting: cum găsim echilibrul între emoții și intelect?

Oana Moraru

Oana Moraru, consultant educațional

Am petrecut ieri o zi minunată la Social Media for Parents 2016, a patra ediție, care de la an la an devine și mai interesantă și aduce laolaltă specialiști și bloggeri unul și unul, cu probleme actuale din zona parentingului, dar și a bloggingului specializat. Am cunoscut oameni foarte faini și am ascultat opiniile unor specialiști în nutriție, parenting, psihologie și educație cu care am rezonat, dar care m-au și pus pe gânduri.

Am ales să scriu pe rând despre câteva dintre cele mai importante subiecte discutate la Social Media for Parents. Cel mai mult mi-a dat de gândit prezentarea Oanei Moraru, consultant educațional cu o vastă experiență și fondator al comunității online VoceaParintilor.ro, care ne-a vorbit despre ferestre de oportunitate pentru copiii noștri.

De ce e bună vacanța la bunici

la pescuit 2A venit și pentru noi vacanța cu trenul din Franța și iată că Victor a încheiat al doilea an de grădiniță și a spus “la revedere” grupei mici. (Da, al doilea an, căci merge la grădi de la doi anișori, cu mult înainte să intre oficial la grupa mică 🙂 ). Și cum vacanța de vară e mai lungă decât orice concediu posibil de pe lumea asta (sic! 🙂 ), Victor a devenit fericitul beneficiar al unei vacanțe petrecute pe plaiuri de munte și pe tărâmuri românești pitorești, pe rând, la ambele perechi de bunici! 

Cum creștem creativitatea copilului? Idei de jocuri și activități de la psihologul Mirela Țîgănaș

copil pictandCreativitatea e ceva cu care ne naștem, e naturală, firească, vine din noi. Cu toții suntem creativi și se pare că atingem apogeul în copilărie. Studiile spun că 90% dintre copiii în vârstă de 5 ani se încadrează la categoria „foarte creativi”. În timp, această însușire naturală începe cumva să scadă în intensitate, astfel că la 7 ani, doar 10% dintre copii se încadrează în categoria „foarte creativi”. Între 8 și 45 de ani, doar 2% dintre persoane se mai regăsesc în acest palier al superlativiului creativ. 

Așadar, avem un copil de 4-5 ani care pune întrebări, desenează, colorează, pictează, spune povești și creează lumi imaginare în care intră și se joacă ca și cum ar fi pe fabuloase tărâmuri de basm. Mintea lui cutreieră și străbate spații nebănuite, cuprinsă de curiozitate, pe de o parte, și de efervescența creativități, pe de altă parte.

“Avem nevoie să creștem un copil autonom, responsabil și cu încredere în el.” Interviu cu psihologul Mirela Horumba

mh-photoO cunosc pe Mirela Horumba de mulți ani și am avut privilegiul să particip la atelierele și cursurile ei dedicate părinților, precum și să organizăm împreună, pe când lucram la 121.ro – Comunitatea femeilor senzaționale, unul dintre cele mai frumoase proiecte de educație și psihologie, “Clubul pentru suflet”. Mirela este un om deosebit, psiholog și psihoterapeut cu mare experiență, trainer, cu o mulțime de specializări și formări la activ, organizează ateliere pentru părinți, precum și workshop-uri de dezvoltare personală pentru femei și pentru adolescenți. Este fondatoarea programelor “Părinții Schimbării” și “Bright Parents” și inițiatoarea Festivalului Național de Parenting „În familie“, organizează ateliere și tabere pentru consilierea părinților și a cadrelor didactice, prin care oferă soluții și noi abordări în educația copiilor. Mirela Horumba este un specialist în educație și parenting, este mamă la rândul ei și un om foarte cald, zâmbitor, care îți transmite încredere, siguranță și bucurie de la prima vedere.

Copiii de astăzi – unde greșim ca părinți?

copil binocluScriu aceste rânduri nu doar din perspectiva mea de mamă, ci și după ce am vorbit cu mai multe prietene cu copii preșcolari, care se confruntă cu aceeași problemă: comportamentul micuților lor de 3, 4 sau 5 ani. Văd tot mai des în jurul meu, în parc, pe stradă, în magazine copii mici care se comportă agresiv, țipă, se manifestă violent și chiar își lovesc părinții ori îi lovesc pe alți copii. Micuți de 3-4 ani care se înfurie și încep să urle dacă nu li se face pe plac, dacă cineva îi supără sau le ia jucăria ori dacă părinții le interzic anumite lucruri.