Ce înseamnă Crăciunul pentru tine? Ajută un copil, dăruiește un zâmbet!

copil-craciunÎmi aduc aminte de copilărie și de primul meu Crăciun petrecut la bunici care mi se conturează cât de cât clar în minte. Un brad uriaș în sufragerie, plin de globuri mari (așa mi se păreau pe atunci), colorate și ornamente de hârtie care îmi luau ochii. Îmi amintesc de un păun de hârtie foarte colorat care își desfăcea aripile și de un glob verde cu brâu de sclipici. Și îmi amintesc de primul cadou primit de la Moș Crăciun (pe unde s-a strecurat oare în casa noastră și apoi cum a ieșit? – mă întrebam tare mirată atunci), un acordeon adevărat pentru copii, micuț și cochet, la care am cântat ani la rândul și care a fost una dintre cele mai frumoase jucării primite vreodată! De atunci, Crăciunul a însemnat pentru mine surpriză, culoare și mister, iar pe parcursul anilor s-a îmbogățit și cu alte ingrediente, mai frumoase, mai pline de semnificație și mai valoroase: căldura și tihna sărbătorilor petrecute în familie, miros de cozonaci, pregătiri, așteptare, sărbătoare sfântă, emoție… Pentru tine ce înseamnă Crăciunul?

Ce fel de copii suntem?

hands-2Citesc nenumărate bloguri de parenting și sunt la curent cu cele mai noi metode de a ne crește copiii: neagresiv, cu multă blândețe și înțelegere, cu iubire nemărginită, cu limite impuse cu grijă, fără să stresăm și fără să agresăm sufletul gingaș care ne-a fost încredințat spre a-l ghida în această lume. E greu, foarte greu să te strecori și să faci acest dans al echilibrului pe sârmă zi de zi, fătă nervi, cu mult calm, anulându-ți impulsurile naturale de a izbucni, de a-ți pierde răbdarea, de a te răsti, de a-ți exprima, firesc, limitele răbdării umane pe care le ai, normal, ca orice ființă. Trebuie să fii calm și rațional. Mereu. Fără să te dai bătut. La infinit. Exagerez puțin, firește, nu e chiar așa, dar totuși… pe acolo… așa ne învață noile tehnici și curente de parenting în trend. Mă uit la părinții mei care nu m-au crescut așa. Pe mine și pe două treimi (poate mai mult) din tinerii de generația mea, actualii părinți care au copii de 2, 3, 4 sau 5 ani. Mă uit la părinții mei care nu au știut să ne spună “te iubesc”. Pentru că nici lor nu li s-a spus în copilărie.

Oamenii care mă inspiră. Mulțumesc!

Zi de zi mergem prin viață mai departe, unii cu capul sus, încrezători și optimiști, iar alții cu capul în jos, obosiți și sceptici, poate înșelați, poate speriați… Însă cu toții avem sau am avut la un moment dat în viață un model, pe cineva care ne inspiră și care ne dă energie, ne motivează și ne face să spunem: Așa aș vrea să fiu și eu! Uite ce lucruri minunate spune / face / gândește acest om! Am primit o provocare foarte faină de la NUK, care ne îndeamnă să ne gândim la o persoană care a adus cea mai mulă valoare vieții noastre. Prin campania Tag Someone Who Inspires You, NUK ne încurajează să trimitem un mesaj de mulțumire celui sau celei care ne inspiră. 

Timpul ni-l facem noi

2Nu am timp!

Acesta a devenit laitmotivul vieții noastre. Suntem ocupați, alergăm în toate părțile, avem joburi stresante, care ne mănâncă tot timpul, iar după serviciu abia daca mai apucăm să ne tragem sufletul. De cele mai multe ori ajungem acasă, mâncăm ceva și picăm lați de oboseală. Iar în cele mai une zile reușim să ne mai vedem cu un prieten în oraș ori să mergem la un film. Iar cei care au copii știu bine că timpul e porționat în funcție de cel mic: grădiniță sau școală, parc sau lecții, acasă, masă, baie, poveste, somn. Asta pe scurt. Pe lung, povestea e diferită de la familie la familie 🙂

Nebunie de primăvară

Iubesc copacii înfloriți, iar primăvara asta parcă e o nebuie! De trei săptămâni încoace Bucureștiul e în floare, peste tot pe unde merg văd copaci cu coroanele explodând într-o veselie de culoare și parfum! Parcă niciodată nu m-am bucurat mai mult de primăvară, parcă nicicând nu am văzut așa o nebunie înflorată pe străzile orașului!

Oriunde întâlnesc în drumul meu un copac cu flori, mă opresc și îl fotografiez. Apoi închid aparatul și îl admir pe toate părțile. Ce mândrețe a creat natura! Ce frumusețe! Câtă bucurie și ce sărbătoare e în fiecare floare, pe fiecare creangă!

“Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul”, spunea Rabindranath Tagore.

Priviți-i! Sunt minunați!

Un zâmbet cât o inimă

smile_heartSe spune că oamenii care zâmbesc larg au sufletul deschis. Zâmbetul e fereastra către inima lor și ne spune cât de mult și-au deschis-o ei către lume. Cât poate intra în sufletul lor, câtă iubire, bucurie, dar și tristețe, cât de curajoși sunt în a trăi viața pe deplin, cu tot ce aduce ea pe tavă.

Alteța sa regală Magnolia

Primăvara asta e o nebunie! Atât de mulți copaci înfloriți mă întâmpină la tot pasul și îmi zâmbesc cu zeci de flori colorate și parfumate! Am însă o slăbiciune pentru magnolii. Acești copaci mi se par maiestuoși, regali, au un aer nobil. Cu florile lor mari, roz sau albe, parcă sunt niște regi ce își înalță semeț capetele încoronate în soarele de pimăvară.